Substantiv

Substantivul (subst.) este partea de vorbire care denumește obiecte în sens foarte larg (adică fiinţe, lucruri, fenomene, stări, acţiuni, însuşiri, relaţii etc.) şi se declină (adică suferă modificări formale după număr şi caz):
fată, casă, fulger, ieşire, somn, tinereţe, fericire, prietenie ş. a.

Substantivul îndeplineşte următoarele funcţii sintactice:

  •  subiect în:

(N.) Craiova este un oraş frumos. • Corina învaţă bine.
(G.) Ai Măriei au plecat la munte, (excepţie aparentă de la N.)
(Ac.) Au mai plecat dintre candidaţi, (excepţie aparentă de la N.)

  • nume predicativ în:

N. Eminescu este Eminescu. • Acesta este copilul meu.
G. Pixul este al elevului. • Noi suntem contra corupţiei.
D. Copiii sunt aidoma părinţilor. • Gabriel este asemenea tatălui său.
Ac. Cadoul este de la mama. • Nepoţii noştri sunt ca fraţii.

  • atribut substantival în:

Profesorul Popescu este foarte exigent.
Colegul tău, avocatul, este foarte cunoscut.
Caietele elevului sunt curate.
Banca din faţa Manei este defectă.
El este martor lui Popescu.
Transmiterea de salutări profesorilor e ceva extraordinar.
Cadoul de la mama e foarte scump.
Oameni ca fraţii nu prea se mai găsesc.

  • complement direct în:

Noi îi respectăm pe profesori. • Cosmin o ajută pe Corina.
Tu îi ajuţi pe ai vecinului. • Noi îi respectăm pe ai Măriei.
(excepţie de la Ac.)

  • complement indirect în:

G. • Câinele s-a năpustit asupra copilului.
• Nadia este posesoare a medaliilor.
D. • Noi le telefonăm părinţilor săptămânal. • Pixul e util omului.
• Bravo părinţilor voştri ! • Onoare educatorilor voştri !
Ac. • Elevii discută despre examen. • Noi ne bazăm pe teorie.
• Eu contez pe copiii mei. • El şi-a adus aminte de copilărie.
• Fiica mea a plecat foarte departe de casă.
• Coşul e plin de mere.

  • complement de agent {cu valoare de subiect logic) în:

Ac. • Temele sunt scrise de elevi.
• Tata a fost operat de un bun specialist.
G. • Casa a fost ridicată de ai Măriei, (excepţie de la Ac.)

  • complement circumstanţial de loc în:

• Elevii merg la şcoală. • Ei au fost la Paris.
• Noi locuim aproape de parc.
• în spatele blocului a crescut un brad.
• Nepoţii s-au adunat în jurul bunicii.
• împrejurul parcului sunt plopi.
• Stai locului! • Duceţi-l naibii!

  • complement circumstanţial de timp în:

G. • Pe vremea bunicilor nu erau taxiuri.
• înaintea examenelor nu pierdem timpul la televizor.
Ac. • La masă au vorbit numai despre examen.
• Nadia şi soţul ei s-au cunoscut la olimpiadă.
• Nu ieşiţi din casă pe timp de ploaie !

  • complement circumstanţial de mod în:

G. • Sportivul înoată contra curentului.
D. • Ionel şi Ileana sunt frumoşi aidoma mamei.
• Copiii se comportă asemenea părinţilor.
• Ei au realizat proiectul conform indicaţiilor date.
Ac. • Andrei este mai mare decât Horia.
• Proiectul a fost realizat în conformitate cu indicaţiile date.
• Elevii învaţă teoria cu plăcere.
• Dunărea a crescut cu trei metri.

  • complement circumstanţial de cauză în:

G. • Din cauza lui Radu am pierdut timpul.
• N-am venit din pricina gerului, (cauza unui efect negativ)
D. • Datorită mamei avem atâtea valori materiale.
• Copiii vor lua examenele datorită învăţăturii, (cauza unui efect pozitiv)
Ac. • A fost pedepsit pentru neatenţie.
• Au fost sancţionaţi pentru neplata amenzii.

  • complement circumstanţial de scop în:

G. • Recapitularea se face în favoarea elevilor.
• Ei se pregătesc zilnic în vederea examenelor.
Ac. • Nadia s-a pregătit serios pentru concurs.
• Oamenii legii au plecat în anchetă.

  • complement circumstanţial condiţional în:

Ac. • In ipoteza plecării, luaţi bilete ! • In caz de nevoie, trageţi semnalul!
• Mergeţi cu mine în eventualitatea respectării programului.
G. • în locul lui Radu, eu nu te pedepseam.
• în locul colegului tău, eu te-aş fi ajutat.

  • complement circumstanţial concesiv în:

G. • în ciuda febrei, el tot a venit la ore.
• împotriva aşteptărilor, tot a venit l
• în pofida rugăminţilor, el nu ne-a spus adevărul.
Ac. • Cu toate eforturile, tatăl meu n-a mai putut fi salvat.
• Cu toţi banii avuţi, ei tot se plâng.
D. • Contrar aşteptărilor, ei tot au plecat.

  • complement circumstanţial consecutiv în:

Ac. • Corina învăţa până la epuizare. • A reuşit spre bucuria tuturor.

  • element predicativ suplimentar în:

N. • Ea se numeşte Roxana. • Pe el îl cheamă Liviu.
• L-au botezat Tiberiu. • îi ziceau Maria.
• Au pus pe liberal premier. • Au făcut galbenul maro.
G. • Acel curent numit al analogiştilor mi-a picat la examen,
• Oamenii îl ştiau împotriva corupţiei.
D. • Noi îl credeam aidoma părinţilor.
Ac. • S-a dat drept deputat de Dolj. • A venit ca primar în sat.
• îl ştiam cât bradul. • ,JDă-mipe Vidra ta de vamă !...”

  • a) apoziţie neacordată (atribut apoziţional):

N. • Temele elevului Popescu sunt corectate.
• Eu îi telefonez elevului Popescu.
• Noi îl ajutăm pe elevul Popescu. • Eu discut cu elevul Popescu.

  • b) apoziţie acordată (atribut apoziţional):

G. • Teza premiantului, a lui Popescu dintr-a XL-a A, e perfectă.
adică a lui Popescu
D. • I-am dat premiantului, adică lui Popescu, nota zece.
lui Popescu dintr-a Xl-a.
Ac. • L-am felicitat pe premiant, pe Popescu dintr-a Xl-a.
adică pe Popescu
V. • Bade Ioane ! • Nene Iancule ! • Iscusite vânătorule !